Case Memoriale

Bojdeuca “Ion Creanga” – Iasi

Prezentare Bojdeuca “Ion Creanga” din Iasi:

Bojdeuca “Ion Creangă” Iaşi, primul muzeu memorial literar din România, este unul din cele 12 obiective care compun Muzeul Literaturii Române Iaşi. Surprinzător, aspectul acestui vechi cartier al Iaşului, la distanţă doar de 1 kilometru de Piaţa Unirii (inima oraşului), relieful abrupt (alternanţa deal-vale amintind spaţiul mioritic specific românesc teoretizat şi statuat de poetul şi filosoful român Lucian Blaga) îţi creează impresia că te afli într-un sat depărtat. Aici a locuit Ion Creangă (1837-1889), cel mai mare, mai cunoscut şi mai iubit povestitor român, din anul 1872 şi până la 31 decembrie 1889. Aici s-a cunoscut şi împrietenit cu Mihai Eminescu, aici a scris întreaga sa operă: Poveştile, Povestirile şi Amintirile din copilărie Această casă – numită de Ion Creangă – bojdeucă – pare coborâtă din poveste. Firesc, ea este păstrată şi azi aşa cum arăta în anii 1872-1889. O casă cu două încăperi mici, cu o prispă înspre nord, unde se află şi uşa de intrare şi un cerdac (o logie populară) cu deschidere generoasă spre orizontul dinspre răsărit sprijinit de dealurile Ciric şi Şorogari.

Bojdeuca are patru ferestre […]

Casa memoriala “Otilia Cazimir” – Iasi

Prezentare casa memoriala “Otilia Cazimir” :

Clădirea în care este amenajată casa memorială “Otilia Cazimir” a fost construită în anul 1858. Ca stil arhitectonic, se caracterizează prin discreţie şi simplitate, aceste dominante fiind specifice clasei de mijloc a societăţii româneşti din veacul trecut. În anul 1898, familia viitoarei scriitoare Otilia Cazimir cumpără casa prin licitaţie. De la vârsta de patru ani şi până la sfârşitul vieţii (poeta a decedat în 1967), Otilia Cazimir a locuit numai aici. Casa a fost amenajată ca muzeu în luna iunie 1972. Expoziţia de bază s-a organizat în cele două camere în care poeta îşi primea musafirii şi unde lucra până noaptea târziu. Sunt expuse trei sute de obiecte personale şi manuscrise, fotografii, tablouri, în strânsă legătură cu activitatea Otiliei Cazimir.

Muzeul are angajat un custode care se ocupă de primirea şi îndrumarea vizitatorilor, organizează manifestări culturale legate de personalitatea Otiliei Cazimir şi răspunde de starea de conservare a patrimoniului. Anual, muzeul este vizitat de aproximativ trei mii de persoane. Întrucât Otilia Cazimir a fost şi rămâne scriitoarea rămâne scriitoarea copiilor, majoritatea publicului o formează elevii. De asemenea, păşesc pragul casei […]

Casa “Vasile Pogor” – Iasi

Prezentare casa “Vasile Pogor” din Iasi:

Casa “Vasile Pogor” este sediul muzeului ce are ca obiect literatura română modernă şi contemporană dar cu precădere perioada marilor clasici, a societăţii literare “Junimea”. Clădirea a fost construită în 1850 de către vornicul Vasile Pogor, împreună cu soţia sa Zoe. Această dată este atestată printr-o piatră hexagonală găsită, după săpăturile efectuate în vederea restaurării, pe care se află inscripţia, cu caractere chirilice: “V.Pogor 1850 şi soţia sa Zoe”. Imobilul are un bogat şi lung istoric legat de viaţa culturală a Iaşului fiind loc de întâlnire pentru intelectualitatea oraşului, sediul Societăţii Literare Junimea (1863) şi al Revistei “Convorbiri literare” (1867). Dintre numele de răsunet care au frecventat cercul junimist amintim mai întâi pe cei cinci întemeietori: Titu Maiorescu, Vasile Pogor, P.P. Carp, Th. Rosetti, Iacob Negruzzi, apoi Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Ion Slavici, Vasile Alecsandri, Vasile Conta, A.D.Xenopol, N. Gane ş.a.

Muzeul este inaugurat în 26 decembrie 1972. Clădirea destinată spaţiului muzeal este compusă din douăsprezece încăperi ale expoziţiei permanente şi o clădire anexă, inaugurată în 1994, care protejează intrarea în catacombele Casei “Pogor”, restaurate în perioada […]

Palatul Mogosoaia – Mogosoaia

Prezentare Palatul Mogosoaia:

Palatul Mogoşoaia este o clădire istorică din localitatea Mogoşoaia, judeţul Ilfov, România, aflată la circa 15 km de centrul oraşului Bucureşti. Complexul conţine clădirea propriu-zisă, curtea acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeţi, gheţăria şi cavoul familiei Bibescu, precum şi biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile curţii. Palatul poartă numele văduvei boierului Mogoş care deţinea pământul pe care a fost construit.

Palatul Mogoşoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 120 de ani, trecând apoi în proprietatea familiei Bibescu.
Palatul a fost construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu în stil arhitectural românesc renascentist sau stil brâncovenesc, o combinaţie de elemente veneţiene cu elemente otomane, stil utilizat anterior şi la un alt palat al domnitorului, construit anterior de acesta la Potlogi. Lucrarea a fost terminată în ziua de 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de răsărit a palatului. Data începerii construcţiei nu este cunoscută, dar se ştie că Brâncoveanu a început să cumpere pământ în zonă din 1681.

După 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu întreaga sa familie, întreaga avere a familiei […]

Casa Memoriala “Simeon Florea Marian” – Suceava

Prezentare Casa Memoriala “Simeon Florea Marian” din Suceava:

Casa memorială “Simeon Florea Marian” este situată în municipiul Suceava în casa care a aparţinut marelui folclorist. Reconstituie locul în care a trait şi creat opere de referinţă în etnografie şi folcloristică, printre care: “Nunta la români”, “Înmormântarea la români”, “Sărbătorile la români”, “Ornitologia poporană română”, etc. Aici exista o vastă bibliotecă, publicaţii de specialitate, presă românească din Bucovina, manuscrise de la Simeon Florea Marian încă nepublicate: “Botanica poporală română”, “Mitologia poporului român”, documente personale, fotografii de epocă, scrisori ale unor mari personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti, etc.

Galerie foto Casa Memoriala “Simeon Florea Marian” din Suceava:

Muzeul de arta “Ion Irimescu” – Falticeni

Prezentare Muzeul de arta “Ion Irimescu” din Falticeni:

Muzeul de arta “Ion Irimescu” , constituit din donaţia făcută de artistul Ion Irimescu, găzduieşte cea mai mare colecţie de autor din ţară.
Pe terasa din faţa uşii monumentale Maestrul savurează parfumul îmbătător al teilor înfloriţi şi îşi aminteşte de vremea când …
“Aici era prefectura. Nici nu îndrăzneam să ridic privirea…
Cladirea era pazită. Oameni importanţi, grăbiţi, îi treceau pragul. Era un gard, iar la poartă stătea un jandarm. Unde este acum policlinica era un parc mare. Nu am visat niciodată să fiu eu stapân aici”.

Oricine vine să viziteze colecţia de artă a muzeului rămâne impresionat de frumuseţea clădirii. Curioşi, mulţi vizitatori ar dori să afle istoria acesteia. Cladirea este construită într-un stil arhitectural sobru, eclectic. Povestea ei durează de secole, construcţia fiind începută în 1846.

A fost ridicată din căramidă, pe o temelie solidă. În 1909 i se mai adaugă un cat. Se pare că tot în acel an clădirea a devenit sediul palatului administrativ al judeţului Suceava. Dupa ocupaţia habsburgică, reşedinţa judeţului a devenit pentru o vreme Fălticeniul. În 1923, clădirea devine sediul Prefecturii judeţului Baia, iar între 1950 […]

Casa Memoriala “Nicolae Labis” – Malini

Prezentare Casa Memoriala “Nicolae Labis” din Malini:

Casa în care a locuit poetul Nicolae Labiş a fost construită de învăţătorii Eugen şi Profira Labiş în anul 1954 şi se află în centrul satului Mălini. Casa este compusă din cinci încăperi şi hol. În această casă, tânărul poet a trăit un timp din scurta şi fulgerătoarea sa viaţă, zămislind aici poate cea mai semnificativă parte a creaţiei sale poetice.

Casa a fost restaurată înainte de organizarea ei ca muzeu, în 1973. În anul 1975, în această casă a fost amenajat o casă memorială, sub administrarea Complexului Muzeal Bucovina din Suceava. În anul 2001 au fost executate o serie de reparaţii curente (interioare şi exterioare) ale locuinţei.
Anual aici sunt decernate premiile câştigătorilor în cadrul concursul de poezie “Nicolae Labiş” de la Suceava.

Expoziţia de bază şi spaţiile memorialistice, desfăşurate în patru încăperi, reconstituie tulburător, graţie exponatelor autentice, încărcate cu o multitudine de conotaţii evocatoare (cărţi, caiete, rechizite şcolare, piese vestimentare, un clopoţel cu “sunet argintiu”, o galenă cu care poetul păstra contactul cu zvonurile lumii, documente, fotografii, afişe etc.), climatul de viată şi […]

Casa Memoriala “Mihail Sadoveanu” – Falticeni

Prezentare Casa Memoriala “Mihail Sadoveanu” din Falticeni:

“Casa din deal”, de la nr.68, de pe strada Ion Creangă, a fost construită după planurile lui Mihail Sadoveanu, pe locul cumpărat de la fiica farmacistului Carol Vorel, văduva inginerului Engel care construise drumul de fier Dolhasca Fălticeni. Aici a locuit scriitorul între anii 1909 şi 1918. “Ajuns acasă, nu mă gândesc decât să mă reculeg şi să mă odihnesc”, scria Sadoveanu în 1913.

La “Casa din deal”. Mihail Sadoveanu a scris: “Povestiri de seară” şi “Genoveva din Brabant” în 1910, “Apa morţilor” în 1911, “Un instigator” şi “Bordeienii” în 1912, “privelişti dobrogene” în 1914, “Neamul Şoimăreştilor” în 1915, “44 de zile în Bulgaria” în 1916 şi, în sfârşit, “File însângerate” în 1917. Mihail Sadoveanu însa n-a putut să uite niciodată că în 1897, în ultimul an al gimnaziului, a publicat pentru prima oară, sub pseudonimul “Mihai din Paşcani”, o schiţă intitulată “Domnişoara M. din Fălticeni”, în ziarul umoristic “Dracul” din Bucureşti.

În 1908, când s-a constituit Societatea Scriitorilor din România, Mihail Sadoveanu a fost ales vicepreşedinte, iar în 1910, când la Fălticeni a luat fiinţă Societatea corala “Nicu Gane”, […]

Casa Memoriala “Eusebiu Camilar” – Udesti

Prezentare Casa Memoriala “Eusebiu Camilar” din Udesti:

Casa în care a copilărit scriitorul Eusebiu Camilar este o locuinţă ţărănească care a fost construită de părinţii săi la sfârşitul secolului al XIX-lea şi se află lângă şcoala veche din satul Udeşti. Locuinţa este modestă ca dimensiuni şi aspect, fiind construită din lemn de stejar şi acoperită cu şindrilă. Casa era înconjurată de un gard de stejar şi dispunea de circa 800 de metri pătraţi de teren pe care era amenajată şi o mică grădină de flori.

În această casă s-a născut la 4 octombrie 1910 în familia lui Ion şi Natalia Camilar viitorul prozator Eusebiu Camilar (1910-1965). El a urmat şcoala primară în satul natal, după care a studiat la Liceul “Ştefan cel Mare” din Suceava. A început să scrie la vârsta de 14-15 ani, apoi a lucrat ca ziarist la Iaşi.

Camilar s-a căsătorit la 31 martie 1938 cu poeta Magda Isanos. Ei s-au mutat la Bucureşti în anul 1945, unde au trăit până la moarte. Eusebiu Camilar a moştenit casa de la părinţii săi, a restaurat-o şi a completat-o cu încă o încăpere şi o verandă. […]

Casa Memoriala “Ciprian Porumbescu” – Stupca

Prezentare Casa Memoriala “Ciprian Porumbescu” din Stupca:

Muzeul Memorial “Ciprian Porumbescu”, inaugurat în 1971, este organizat într-o clădire impozantă nu numai prin vechime (datează de la începutul sec. XIX), ci şi prin coordonatele neoclasice ale stilului arhitectonic.
Aici se reconstituie prin intermediul unor exponate autentice (ex. pianul Marioarei Raţiu-Porumbescu – sora compozitorului) reprezentând obiecte care au aparţinut familiei, o atmosferă de epocă, preponderent rustică, proprie mediului în care a trait şi a creat în acest sat întemeietorul muzicii româneşti moderne, Ciprian Porumbescu (1853-1883), sugerându-se relaţiile acestuia cu universul satului, gama de impresii ce şi-au pus amprenta specifică asupra personalităţii şi creaţiei porumbesciene.

La câteva sute de metri de casa memorială, într-o clădire impozantă, monument de arhitectură de secol XVII, fost conac boieresc, se află Muzeul Memorial. Expoziţia memorial-documentară reconstituie viaţa şi activitatea muzicianului, obiectele, partiturile şi scrisorile în manuscris, fotografiile, copiile după documente conturând cu claritate personalitatea muzicianului.

Amplasat în ambianţa unui impresionant parc cu arbori seculari şi cu specii floristice rare, muzeul cuprinde o expoziţie memorială care evocă cu ajutorul unor exponate veritabile (pianul, violoncelul, bagheta si husa viorii lui Ciprian Porumbescu, albumul “votiv” […]