Etnografie

Bojdeuca “Ion Creanga” – Iasi

Prezentare Bojdeuca “Ion Creanga” din Iasi:

Bojdeuca “Ion Creangă” Iaşi, primul muzeu memorial literar din România, este unul din cele 12 obiective care compun Muzeul Literaturii Române Iaşi. Surprinzător, aspectul acestui vechi cartier al Iaşului, la distanţă doar de 1 kilometru de Piaţa Unirii (inima oraşului), relieful abrupt (alternanţa deal-vale amintind spaţiul mioritic specific românesc teoretizat şi statuat de poetul şi filosoful român Lucian Blaga) îţi creează impresia că te afli într-un sat depărtat. Aici a locuit Ion Creangă (1837-1889), cel mai mare, mai cunoscut şi mai iubit povestitor român, din anul 1872 şi până la 31 decembrie 1889. Aici s-a cunoscut şi împrietenit cu Mihai Eminescu, aici a scris întreaga sa operă: Poveştile, Povestirile şi Amintirile din copilărie Această casă – numită de Ion Creangă – bojdeucă – pare coborâtă din poveste. Firesc, ea este păstrată şi azi aşa cum arăta în anii 1872-1889. O casă cu două încăperi mici, cu o prispă înspre nord, unde se află şi uşa de intrare şi un cerdac (o logie populară) cu deschidere generoasă spre orizontul dinspre răsărit sprijinit de dealurile Ciric şi Şorogari.

Bojdeuca are patru ferestre […]

Muzeul Satului Bucovinean – Suceava

Prezentare Muzeul Satului Bucovinean din Suceava:

Muzeul Satului Bucovinean este în curs de amenajare şi este situat în parcul Cetăţii din Suceava. Este alcătuit din case originale, strămutate din diferite zone ale judeţului Suceava şi amplasate într-un cadru natural adecvat. Interiorul acestor case este amenajat tradiţional.
Muzeul Satului Bucovinean îşi propune reprezentarea arhitecturii tradiţionale bucovinene prin conservarea şi valorificarea a peste 80 de obiective specifice (case, anexe gospodăreşti, instalaţii tehnice populare).
Casa Cacica
Casă de locuit din satul Cacica reprezentativă pentru zona etnografică Humor. Structura casei este de tip cameră-tindă-cameră şi cămară sub plecătoare. Obiectivul datează din anul 1900, fiind transferat în muzeu în 2002. Locuinţa este construită din cununi de brad rotunde sau fasonate la două feţe îmbinate la colţuri nemţeşte (tehnică de construcţie), lutuite şi văruite în jurul ancadramentelor. Are ca element decorativ motivul antropomorf (capul de om) la stâlpii de la portiţa gangului şi motivul zoomorf (capul de cal) la capetele căpriorilor.
Casa Volovăţ
Casă de locuit din localitatea Volovăţ, zona etnografică Rădăuţi, de tip cameră-tindă-cameră cu plecătoare pe latura din spate şi cu prispă de lut pe două laturi. Obiectivul datează din a doua jumătate a […]

Casa Memoriala “Simeon Florea Marian” – Suceava

Prezentare Casa Memoriala “Simeon Florea Marian” din Suceava:

Casa memorială “Simeon Florea Marian” este situată în municipiul Suceava în casa care a aparţinut marelui folclorist. Reconstituie locul în care a trait şi creat opere de referinţă în etnografie şi folcloristică, printre care: “Nunta la români”, “Înmormântarea la români”, “Sărbătorile la români”, “Ornitologia poporană română”, etc. Aici exista o vastă bibliotecă, publicaţii de specialitate, presă românească din Bucovina, manuscrise de la Simeon Florea Marian încă nepublicate: “Botanica poporală română”, “Mitologia poporului român”, documente personale, fotografii de epocă, scrisori ale unor mari personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti, etc.

Galerie foto Casa Memoriala “Simeon Florea Marian” din Suceava:

Casa Memoriala “Nicolae Labis” – Malini

Prezentare Casa Memoriala “Nicolae Labis” din Malini:

Casa în care a locuit poetul Nicolae Labiş a fost construită de învăţătorii Eugen şi Profira Labiş în anul 1954 şi se află în centrul satului Mălini. Casa este compusă din cinci încăperi şi hol. În această casă, tânărul poet a trăit un timp din scurta şi fulgerătoarea sa viaţă, zămislind aici poate cea mai semnificativă parte a creaţiei sale poetice.

Casa a fost restaurată înainte de organizarea ei ca muzeu, în 1973. În anul 1975, în această casă a fost amenajat o casă memorială, sub administrarea Complexului Muzeal Bucovina din Suceava. În anul 2001 au fost executate o serie de reparaţii curente (interioare şi exterioare) ale locuinţei.
Anual aici sunt decernate premiile câştigătorilor în cadrul concursul de poezie “Nicolae Labiş” de la Suceava.

Expoziţia de bază şi spaţiile memorialistice, desfăşurate în patru încăperi, reconstituie tulburător, graţie exponatelor autentice, încărcate cu o multitudine de conotaţii evocatoare (cărţi, caiete, rechizite şcolare, piese vestimentare, un clopoţel cu “sunet argintiu”, o galenă cu care poetul păstra contactul cu zvonurile lumii, documente, fotografii, afişe etc.), climatul de viată şi […]

Casa Memoriala “Mihail Sadoveanu” – Falticeni

Prezentare Casa Memoriala “Mihail Sadoveanu” din Falticeni:

“Casa din deal”, de la nr.68, de pe strada Ion Creangă, a fost construită după planurile lui Mihail Sadoveanu, pe locul cumpărat de la fiica farmacistului Carol Vorel, văduva inginerului Engel care construise drumul de fier Dolhasca Fălticeni. Aici a locuit scriitorul între anii 1909 şi 1918. “Ajuns acasă, nu mă gândesc decât să mă reculeg şi să mă odihnesc”, scria Sadoveanu în 1913.

La “Casa din deal”. Mihail Sadoveanu a scris: “Povestiri de seară” şi “Genoveva din Brabant” în 1910, “Apa morţilor” în 1911, “Un instigator” şi “Bordeienii” în 1912, “privelişti dobrogene” în 1914, “Neamul Şoimăreştilor” în 1915, “44 de zile în Bulgaria” în 1916 şi, în sfârşit, “File însângerate” în 1917. Mihail Sadoveanu însa n-a putut să uite niciodată că în 1897, în ultimul an al gimnaziului, a publicat pentru prima oară, sub pseudonimul “Mihai din Paşcani”, o schiţă intitulată “Domnişoara M. din Fălticeni”, în ziarul umoristic “Dracul” din Bucureşti.

În 1908, când s-a constituit Societatea Scriitorilor din România, Mihail Sadoveanu a fost ales vicepreşedinte, iar în 1910, când la Fălticeni a luat fiinţă Societatea corala “Nicu Gane”, […]

Casa Memoriala “Ciprian Porumbescu” – Stupca

Prezentare Casa Memoriala “Ciprian Porumbescu” din Stupca:

Muzeul Memorial “Ciprian Porumbescu”, inaugurat în 1971, este organizat într-o clădire impozantă nu numai prin vechime (datează de la începutul sec. XIX), ci şi prin coordonatele neoclasice ale stilului arhitectonic.
Aici se reconstituie prin intermediul unor exponate autentice (ex. pianul Marioarei Raţiu-Porumbescu – sora compozitorului) reprezentând obiecte care au aparţinut familiei, o atmosferă de epocă, preponderent rustică, proprie mediului în care a trait şi a creat în acest sat întemeietorul muzicii româneşti moderne, Ciprian Porumbescu (1853-1883), sugerându-se relaţiile acestuia cu universul satului, gama de impresii ce şi-au pus amprenta specifică asupra personalităţii şi creaţiei porumbesciene.

La câteva sute de metri de casa memorială, într-o clădire impozantă, monument de arhitectură de secol XVII, fost conac boieresc, se află Muzeul Memorial. Expoziţia memorial-documentară reconstituie viaţa şi activitatea muzicianului, obiectele, partiturile şi scrisorile în manuscris, fotografiile, copiile după documente conturând cu claritate personalitatea muzicianului.

Amplasat în ambianţa unui impresionant parc cu arbori seculari şi cu specii floristice rare, muzeul cuprinde o expoziţie memorială care evocă cu ajutorul unor exponate veritabile (pianul, violoncelul, bagheta si husa viorii lui Ciprian Porumbescu, albumul “votiv” […]

Muzeul Taranului Roman – Bucuresti

Prezentare Muzeul Taranului Roman din Bucuresti:

Muzeul Taranului Român se înscrie în familia europeana a Muzeelor de Arte şi Tradiţii Populare. Este un muzeu naţional, patronat de Ministerul Culturii. Posesorul unor colecţii de obiecte deosebit de bogate, adăpostit într-o cladire-monument istoric, în stil neo-românesc, practica o muzeografie cu totul aparte, care i-a prilejuit în anul 1996 onoarea atribuirii trofeului EMYA – European Museum of the Year Award. Stilul original de expunere se prelungeşte şi în publicatiile muzeului, în actiunile de tip Muzeul Misionar, Scoala Satului sau în evenimente ca vernisaje, concerte, conferinte.

Pe baza Decretului Regal nr 2777 din 13 iulie 1906, semnat de Regele Carol I, Mihail Vlădescu, inspiratul ministrul al cultelor din acea vreme, îl numeşte pe Al. Tzigara-Samurcaş director al Muzeului de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea “neo-românească” a Muzeului de la Şosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii.

Muzeul de la Şosea îşi va continua periplul istoric şi după schimbările fundamentale de […]

Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” – Bucuresti

Prezentare Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Bucuresti:

În 1936 lua fiinţă la Bucureşti, în Parcul Herăstrău, unul din primele muzee etnografice în aer liber din România şi din lume: Muzeul Satului.

În anii ’30, în Europa existau doar două muzee în aer liber: Muzeul Skansen din Stockholm (Suedia, 1891) şi Muzeul Bigdo din Lillehamer (Norvegia). În ţara noastră, la vremea respectivă îşi avea deschise porţile pentru public Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Parcul “Hoia” de la Cluj, fondat în 1929 de către profesorul Romulus Vuia.

Deschiderea oficială a Muzeului Satului a avut loc la 10 mai 1936 în prezenţa regelui Carol al II-lea, iar pentru public cu o săptămână mai târziu, pe 17 mai 1936. În discursul inaugural profesorul D. Gusti sublinia că Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” este un muzeu original, care nu a fost creat după modelul muzeelor în aer liber existente la acea vreme în Europa, acestea fiind, dupa opinia lui, “prea etnografice” şi “în mare măsură romantice”. Noul muzeu trebuia “să placă nu numai ochiului, ci şi să înfăţişeze lucruri adevărate”, el fiind, în viziunea sa ” un muzeu sociologic al satului […]