Istorie

Muzeul National de Istorie a Romaniei

Prezentare Muzeul National de Istorie a Romaniei:

Instituţia a apărut în 1970, ca cel dintâi muzeu de arheologie şi istorie din ţară; dintâi – nu într-o perspectivă cronologică, ci sub aspectul reprezentativităţii. În consecinţă, aici au fost aduse cele mai faimoase tezaure, în primul rând cele din metal preţios, în singurul loc public unde securitatea şi vizibilitatea puteau fi asigurate în aceeaşi măsură. De asemenea, o mulţime de alte piese de mare valoare arheologică şi istorică au poposit în expoziţiile Muzeului Naţional, pentru a ilustra mileniile de istorie, ori, pentru mai multă acurateţe, istoria de atunci. Cutremurul din 1977 a adus pagube apreciabile clădirii, dar şi unei mici părţi a patrimoniului, aşa încât expoziţia a trebuit schimbată, aproape complet. Această a doua expoziţie permanentă a MNIR era, încă şi mai mult decât prima, expresia voinţei politice a Partidului Comunist, ca urmare a unei mult mai insistente intruziuni ideologice în creaţia muzeografică. Mai mult, o întreagă secţie a expoziţiei – cu mai multe sãli largi – a fost dedicatã “Tovarãşului” (nomine odiosa…), cel care întruchipa, din ce în ce mai exclusiv, Partidul. Anii 80 […]

Muzeul National Cotroceni – Bucuresti

Prezentarea Muzeul National Cotroceni din Bucuresti:

Domnitorul Şerban Cantacuzino (1678 – 1688) a ridicat, între 1679 – 1681, la vest de oraşul Bucureşti, cea mai importantă ctitorie a sa, ansamblul Cotroceni. În cadrul acestuia se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“ – asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Argeş – precum şi grandiosul palat domnesc, edificat în spiritul baroc – specific civilizaţiei occidentale europene a acelor vremuri.
Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotroceni cunoaşte câteva momente de referinţă: primul este legat de numele ctitorului Şerban Cantacuzino (1678-1688); al doilea datează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Ştirbei (1849 – 1853,1854 – 1856) care, în 1852, îl reface şi modernizează, înfiinţează gradina de la Cotroceni (una dintre marile grădini ale Capitalei); urmează edificarea palatului princiar (1893 – 1895), de către arhitectul francez Paul Gottereau, dar, din nefericire, datorita rezistenţei scăzute a palatului, după cutremurul din 1977 va urma o nouă etapa, când s-a refacut în mare parte palatul, spre deosebire de construcţiile medievale care au rezistat vitregiilor vremii; tot atunci s-a ridicat şi o aripă nouă, care adăposteşte sediul Preşedinţiei României.
Dacă de-a lungul vremii Cotrocenii au […]

Muzeul National de Istorie Naturala “Ghrigore Antipa” – Bucuresti

Prezentare Muzeul National de Istorie Naturala “Ghrigore Antipa” din Bucuresti:

Muzeul  National de Istorie Naturala „Grigore Antipa” isi are originea in Muzeul National de Istorie Naturala si Antichitati din Bucuresti fondat la3 noiembrie 1834 prin actul 142 semnat de catre principele Alexandru Ghica. Initiativa a apartinut marelui ban Mihalache Ghica, ministru al „Afacerilor Dinlauntru” si fratele principelui domnitor care a fost si primul donator al muzeului.

Adapostit in cladirea Colegiului „Sf. Sava” si condus in perioada 1837-1859 de Carol Wallenstein de Wella, austriac de origine croata, profesor de desen la Colegiu, muzeul a avut initial un rol didactic. Sub coordonarea noului director, taxidermistul italian Carlo Ferreratti (1860-1867) a inceput o perioada de imbogatire a colectiilor atat prin achizitii cat si prin donatii din tara si strainatate. In 1867 a fost numit director profesorul universitar Gregoriu Stefanescu care la cele 4000 de piese zoologice si minerale a adaugat noi colectii de geologie si paleontologie.

In anul 1893, Take Ionescu, ministrul Cultelor si al Instructiunii Publice, l-a numit pe doctorul Grigore Antipa – abia revenit in tara dupa studiile in Germania – in functia de director al Sectiei de Zoologie a Muzeului. Din 1903, Grigore Antipa a […]

Casa “Vasile Pogor” – Iasi

Prezentare casa “Vasile Pogor” din Iasi:

Casa “Vasile Pogor” este sediul muzeului ce are ca obiect literatura română modernă şi contemporană dar cu precădere perioada marilor clasici, a societăţii literare “Junimea”. Clădirea a fost construită în 1850 de către vornicul Vasile Pogor, împreună cu soţia sa Zoe. Această dată este atestată printr-o piatră hexagonală găsită, după săpăturile efectuate în vederea restaurării, pe care se află inscripţia, cu caractere chirilice: “V.Pogor 1850 şi soţia sa Zoe”. Imobilul are un bogat şi lung istoric legat de viaţa culturală a Iaşului fiind loc de întâlnire pentru intelectualitatea oraşului, sediul Societăţii Literare Junimea (1863) şi al Revistei “Convorbiri literare” (1867). Dintre numele de răsunet care au frecventat cercul junimist amintim mai întâi pe cei cinci întemeietori: Titu Maiorescu, Vasile Pogor, P.P. Carp, Th. Rosetti, Iacob Negruzzi, apoi Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Ion Slavici, Vasile Alecsandri, Vasile Conta, A.D.Xenopol, N. Gane ş.a.

Muzeul este inaugurat în 26 decembrie 1972. Clădirea destinată spaţiului muzeal este compusă din douăsprezece încăperi ale expoziţiei permanente şi o clădire anexă, inaugurată în 1994, care protejează intrarea în catacombele Casei “Pogor”, restaurate în perioada […]

Cetatea de Scaun – Suceava

Prezentare Cetatea de Scaun din Suceava:

Cetatea de Scaun Suceava a fost construită în timpul domniei lui Petru I Muşat (1375-1391). Construcţia iniţială era dreptunghiulară, cu latura de sud de 36 m şi cea de est de circa 40 m. La capete şi la mijlocul fiecărei laturi se găseau turnuri de apărare de formă pătrată.

Din ordinul lui Ştefan cel Mare încăperile din interior sunt restaurate şi se adaugă zidul de incintă care înconjoară fortul. Zidul de incintă a fost construit în două etape: în prima etapă, înainte de anul 1476, se construieşte un zid lat de 1,5 m, întărit cu turnuri pătrate, în a doua etapă, înainte de anul 1497, se adaugă la primul zid un al doilea, lat de 2 m, iar turnurile pătrate devin semicirculare.
În interiorul cetăţii se aflau încăperi pentru soldaţi, camere pentru domn şi familia sa, un paraclis, depozite de alimente şi muniţii.Cetatea de la Suceava a fost supusă unor puternice asedii în timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1476,1485,1497), dar nu a putut fi cucerită. În timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lăpuşneanu (1564-1568), din dispoziţia turcilor, Cetatea […]

Palatul Mogosoaia – Mogosoaia

Prezentare Palatul Mogosoaia:

Palatul Mogoşoaia este o clădire istorică din localitatea Mogoşoaia, judeţul Ilfov, România, aflată la circa 15 km de centrul oraşului Bucureşti. Complexul conţine clădirea propriu-zisă, curtea acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeţi, gheţăria şi cavoul familiei Bibescu, precum şi biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile curţii. Palatul poartă numele văduvei boierului Mogoş care deţinea pământul pe care a fost construit.

Palatul Mogoşoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 120 de ani, trecând apoi în proprietatea familiei Bibescu.
Palatul a fost construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu în stil arhitectural românesc renascentist sau stil brâncovenesc, o combinaţie de elemente veneţiene cu elemente otomane, stil utilizat anterior şi la un alt palat al domnitorului, construit anterior de acesta la Potlogi. Lucrarea a fost terminată în ziua de 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de răsărit a palatului. Data începerii construcţiei nu este cunoscută, dar se ştie că Brâncoveanu a început să cumpere pământ în zonă din 1681.

După 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu întreaga sa familie, întreaga avere a familiei […]

Muzeul Satului Bucovinean – Suceava

Prezentare Muzeul Satului Bucovinean din Suceava:

Muzeul Satului Bucovinean este în curs de amenajare şi este situat în parcul Cetăţii din Suceava. Este alcătuit din case originale, strămutate din diferite zone ale judeţului Suceava şi amplasate într-un cadru natural adecvat. Interiorul acestor case este amenajat tradiţional.
Muzeul Satului Bucovinean îşi propune reprezentarea arhitecturii tradiţionale bucovinene prin conservarea şi valorificarea a peste 80 de obiective specifice (case, anexe gospodăreşti, instalaţii tehnice populare).
Casa Cacica
Casă de locuit din satul Cacica reprezentativă pentru zona etnografică Humor. Structura casei este de tip cameră-tindă-cameră şi cămară sub plecătoare. Obiectivul datează din anul 1900, fiind transferat în muzeu în 2002. Locuinţa este construită din cununi de brad rotunde sau fasonate la două feţe îmbinate la colţuri nemţeşte (tehnică de construcţie), lutuite şi văruite în jurul ancadramentelor. Are ca element decorativ motivul antropomorf (capul de om) la stâlpii de la portiţa gangului şi motivul zoomorf (capul de cal) la capetele căpriorilor.
Casa Volovăţ
Casă de locuit din localitatea Volovăţ, zona etnografică Rădăuţi, de tip cameră-tindă-cameră cu plecătoare pe latura din spate şi cu prispă de lut pe două laturi. Obiectivul datează din a doua jumătate a […]

Casa Memoriala “Mihail Sadoveanu” – Falticeni

Prezentare Casa Memoriala “Mihail Sadoveanu” din Falticeni:

“Casa din deal”, de la nr.68, de pe strada Ion Creangă, a fost construită după planurile lui Mihail Sadoveanu, pe locul cumpărat de la fiica farmacistului Carol Vorel, văduva inginerului Engel care construise drumul de fier Dolhasca Fălticeni. Aici a locuit scriitorul între anii 1909 şi 1918. “Ajuns acasă, nu mă gândesc decât să mă reculeg şi să mă odihnesc”, scria Sadoveanu în 1913.

La “Casa din deal”. Mihail Sadoveanu a scris: “Povestiri de seară” şi “Genoveva din Brabant” în 1910, “Apa morţilor” în 1911, “Un instigator” şi “Bordeienii” în 1912, “privelişti dobrogene” în 1914, “Neamul Şoimăreştilor” în 1915, “44 de zile în Bulgaria” în 1916 şi, în sfârşit, “File însângerate” în 1917. Mihail Sadoveanu însa n-a putut să uite niciodată că în 1897, în ultimul an al gimnaziului, a publicat pentru prima oară, sub pseudonimul “Mihai din Paşcani”, o schiţă intitulată “Domnişoara M. din Fălticeni”, în ziarul umoristic “Dracul” din Bucureşti.

În 1908, când s-a constituit Societatea Scriitorilor din România, Mihail Sadoveanu a fost ales vicepreşedinte, iar în 1910, când la Fălticeni a luat fiinţă Societatea corala “Nicu Gane”, […]

Casa Memoriala “Ciprian Porumbescu” – Stupca

Prezentare Casa Memoriala “Ciprian Porumbescu” din Stupca:

Muzeul Memorial “Ciprian Porumbescu”, inaugurat în 1971, este organizat într-o clădire impozantă nu numai prin vechime (datează de la începutul sec. XIX), ci şi prin coordonatele neoclasice ale stilului arhitectonic.
Aici se reconstituie prin intermediul unor exponate autentice (ex. pianul Marioarei Raţiu-Porumbescu – sora compozitorului) reprezentând obiecte care au aparţinut familiei, o atmosferă de epocă, preponderent rustică, proprie mediului în care a trait şi a creat în acest sat întemeietorul muzicii româneşti moderne, Ciprian Porumbescu (1853-1883), sugerându-se relaţiile acestuia cu universul satului, gama de impresii ce şi-au pus amprenta specifică asupra personalităţii şi creaţiei porumbesciene.

La câteva sute de metri de casa memorială, într-o clădire impozantă, monument de arhitectură de secol XVII, fost conac boieresc, se află Muzeul Memorial. Expoziţia memorial-documentară reconstituie viaţa şi activitatea muzicianului, obiectele, partiturile şi scrisorile în manuscris, fotografiile, copiile după documente conturând cu claritate personalitatea muzicianului.

Amplasat în ambianţa unui impresionant parc cu arbori seculari şi cu specii floristice rare, muzeul cuprinde o expoziţie memorială care evocă cu ajutorul unor exponate veritabile (pianul, violoncelul, bagheta si husa viorii lui Ciprian Porumbescu, albumul “votiv” […]

Complexul Muzeistic “Manastirea Antim” – Bucuresti

Prezentare Complexul Muzeistic “Manastirea Antim” din Bucuresti:

Muzeistic “Manastirea Antim” este unul din cele mai frumoase monumente de arhitectură din Bucureşti care aparţine prin decoraţie şi concepţie stilului brâncovenesc. K. Storck i-a adaugat frumoase sculpturi din lemn.

Mânăstirea de călugări Antim a fost construită între 1713 – 1715 de către mitropolitul de origine gruzină Antim Ivireanul, pe locul unei vechi biserici din lemn. De altfel iconostasul bisericii şi uşa bogat împodobită sunt atribuite lui Antim Ivireanul. Biserica actuală a mânăstirii poartă hramul “Duminica Tuturor Sfinţilor” şi este construită în stil brâncovenesc, renovată ulterior între 1860-1863 de către arhitectul vienez Schlater. Tot în perioada respectivă sunt executate şi picturile interioare de către Petre Alexandrescu.

De-a lungul existenţei sale mânăstirea a găzduit o şcoală de preoţie (1797-1836), Sfântul Sinod, Seminarul Mitropoliei Ungro-Vlahiei (1836-1840) şi Arhivele Statului (1840-1864).

În incinta mânăstirii a fost construit şi Palatul Sfântului Sinod, care a fost translatat cu 25 m şi rotit 13 grade, ca urmare a unor lucrări în perioada comunistă (1984).

Mânăstirea cuprinde un muzeu dedicat vieţii şi activităţii mitropolitului Antim Ivireanul care a fost canonizat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la […]