Arta

Muzeul National de Istorie a Romaniei

Prezentare Muzeul National de Istorie a Romaniei:

Instituţia a apărut în 1970, ca cel dintâi muzeu de arheologie şi istorie din ţară; dintâi – nu într-o perspectivă cronologică, ci sub aspectul reprezentativităţii. În consecinţă, aici au fost aduse cele mai faimoase tezaure, în primul rând cele din metal preţios, în singurul loc public unde securitatea şi vizibilitatea puteau fi asigurate în aceeaşi măsură. De asemenea, o mulţime de alte piese de mare valoare arheologică şi istorică au poposit în expoziţiile Muzeului Naţional, pentru a ilustra mileniile de istorie, ori, pentru mai multă acurateţe, istoria de atunci. Cutremurul din 1977 a adus pagube apreciabile clădirii, dar şi unei mici părţi a patrimoniului, aşa încât expoziţia a trebuit schimbată, aproape complet. Această a doua expoziţie permanentă a MNIR era, încă şi mai mult decât prima, expresia voinţei politice a Partidului Comunist, ca urmare a unei mult mai insistente intruziuni ideologice în creaţia muzeografică. Mai mult, o întreagă secţie a expoziţiei – cu mai multe sãli largi – a fost dedicatã “Tovarãşului” (nomine odiosa…), cel care întruchipa, din ce în ce mai exclusiv, Partidul. Anii 80 […]

Muzeul National Cotroceni – Bucuresti

Prezentarea Muzeul National Cotroceni din Bucuresti:

Domnitorul Şerban Cantacuzino (1678 – 1688) a ridicat, între 1679 – 1681, la vest de oraşul Bucureşti, cea mai importantă ctitorie a sa, ansamblul Cotroceni. În cadrul acestuia se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“ – asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Argeş – precum şi grandiosul palat domnesc, edificat în spiritul baroc – specific civilizaţiei occidentale europene a acelor vremuri.
Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotroceni cunoaşte câteva momente de referinţă: primul este legat de numele ctitorului Şerban Cantacuzino (1678-1688); al doilea datează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Ştirbei (1849 – 1853,1854 – 1856) care, în 1852, îl reface şi modernizează, înfiinţează gradina de la Cotroceni (una dintre marile grădini ale Capitalei); urmează edificarea palatului princiar (1893 – 1895), de către arhitectul francez Paul Gottereau, dar, din nefericire, datorita rezistenţei scăzute a palatului, după cutremurul din 1977 va urma o nouă etapa, când s-a refacut în mare parte palatul, spre deosebire de construcţiile medievale care au rezistat vitregiilor vremii; tot atunci s-a ridicat şi o aripă nouă, care adăposteşte sediul Preşedinţiei României.
Dacă de-a lungul vremii Cotrocenii au […]

Muzeul Teatrului – Iasi

Prezentare Muzeul Teatrului din Iasi:

Muzeul Teatrului a fost inaugurat la 14 decembrie 1976, când se împlineau 160 de ani de la prima reprezentaţie teatrală în limba română, în casa care a aparţinut vornicului Vasile Alecsandri şi în care a copilărit poetul. Clădirea datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi se află în apropierea bisericii Sf. Ilie, pe strada cu acelşi nume. Muzeul ilustrează dezvoltarea fenomenului teatral din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, evidenţiind momentele importante din istoria Teatrului Naţional din Iaşi: primul spectacol de teatru în limba română organizat de cărturarul Gh. Asachi la Iaşi, înfiinţarea Conservatorului Filarmonic – Dramatic, al Teatrului Naţional din Iaşi, în anul 1840, al cărui director a fost V. Alecsandri, inaugurarea actualei clădiri a teatrului, personalităţi de seamă care au contribuit la propăşirea teatrului românesc. Expoziţia permanentă se desfăşoară pe spaţiul a nouă săli, restul încăperilor de la parter şi etaj fiind ocupate de depozit, sală de expoziţii temporare şi manifestări culturale, birouri, anexe.

Muzeul deţine un patrimoniu bogat alcătuit din colecţii de afişe şi programe teatrale, volume tipărite, documente, fotografii, manuscrise, corespondenţă, presă, note […]

Muzeul de arta “Ion Irimescu” – Falticeni

Prezentare Muzeul de arta “Ion Irimescu” din Falticeni:

Muzeul de arta “Ion Irimescu” , constituit din donaţia făcută de artistul Ion Irimescu, găzduieşte cea mai mare colecţie de autor din ţară.
Pe terasa din faţa uşii monumentale Maestrul savurează parfumul îmbătător al teilor înfloriţi şi îşi aminteşte de vremea când …
“Aici era prefectura. Nici nu îndrăzneam să ridic privirea…
Cladirea era pazită. Oameni importanţi, grăbiţi, îi treceau pragul. Era un gard, iar la poartă stătea un jandarm. Unde este acum policlinica era un parc mare. Nu am visat niciodată să fiu eu stapân aici”.

Oricine vine să viziteze colecţia de artă a muzeului rămâne impresionat de frumuseţea clădirii. Curioşi, mulţi vizitatori ar dori să afle istoria acesteia. Cladirea este construită într-un stil arhitectural sobru, eclectic. Povestea ei durează de secole, construcţia fiind începută în 1846.

A fost ridicată din căramidă, pe o temelie solidă. În 1909 i se mai adaugă un cat. Se pare că tot în acel an clădirea a devenit sediul palatului administrativ al judeţului Suceava. Dupa ocupaţia habsburgică, reşedinţa judeţului a devenit pentru o vreme Fălticeniul. În 1923, clădirea devine sediul Prefecturii judeţului Baia, iar între 1950 […]

Casa Memoriala “Mihail Sadoveanu” – Falticeni

Prezentare Casa Memoriala “Mihail Sadoveanu” din Falticeni:

“Casa din deal”, de la nr.68, de pe strada Ion Creangă, a fost construită după planurile lui Mihail Sadoveanu, pe locul cumpărat de la fiica farmacistului Carol Vorel, văduva inginerului Engel care construise drumul de fier Dolhasca Fălticeni. Aici a locuit scriitorul între anii 1909 şi 1918. “Ajuns acasă, nu mă gândesc decât să mă reculeg şi să mă odihnesc”, scria Sadoveanu în 1913.

La “Casa din deal”. Mihail Sadoveanu a scris: “Povestiri de seară” şi “Genoveva din Brabant” în 1910, “Apa morţilor” în 1911, “Un instigator” şi “Bordeienii” în 1912, “privelişti dobrogene” în 1914, “Neamul Şoimăreştilor” în 1915, “44 de zile în Bulgaria” în 1916 şi, în sfârşit, “File însângerate” în 1917. Mihail Sadoveanu însa n-a putut să uite niciodată că în 1897, în ultimul an al gimnaziului, a publicat pentru prima oară, sub pseudonimul “Mihai din Paşcani”, o schiţă intitulată “Domnişoara M. din Fălticeni”, în ziarul umoristic “Dracul” din Bucureşti.

În 1908, când s-a constituit Societatea Scriitorilor din România, Mihail Sadoveanu a fost ales vicepreşedinte, iar în 1910, când la Fălticeni a luat fiinţă Societatea corala “Nicu Gane”, […]

Casa Memoriala “Eusebiu Camilar” – Udesti

Prezentare Casa Memoriala “Eusebiu Camilar” din Udesti:

Casa în care a copilărit scriitorul Eusebiu Camilar este o locuinţă ţărănească care a fost construită de părinţii săi la sfârşitul secolului al XIX-lea şi se află lângă şcoala veche din satul Udeşti. Locuinţa este modestă ca dimensiuni şi aspect, fiind construită din lemn de stejar şi acoperită cu şindrilă. Casa era înconjurată de un gard de stejar şi dispunea de circa 800 de metri pătraţi de teren pe care era amenajată şi o mică grădină de flori.

În această casă s-a născut la 4 octombrie 1910 în familia lui Ion şi Natalia Camilar viitorul prozator Eusebiu Camilar (1910-1965). El a urmat şcoala primară în satul natal, după care a studiat la Liceul “Ştefan cel Mare” din Suceava. A început să scrie la vârsta de 14-15 ani, apoi a lucrat ca ziarist la Iaşi.

Camilar s-a căsătorit la 31 martie 1938 cu poeta Magda Isanos. Ei s-au mutat la Bucureşti în anul 1945, unde au trăit până la moarte. Eusebiu Camilar a moştenit casa de la părinţii săi, a restaurat-o şi a completat-o cu încă o încăpere şi o verandă. […]

Casa Memoriala “Ciprian Porumbescu” – Stupca

Prezentare Casa Memoriala “Ciprian Porumbescu” din Stupca:

Muzeul Memorial “Ciprian Porumbescu”, inaugurat în 1971, este organizat într-o clădire impozantă nu numai prin vechime (datează de la începutul sec. XIX), ci şi prin coordonatele neoclasice ale stilului arhitectonic.
Aici se reconstituie prin intermediul unor exponate autentice (ex. pianul Marioarei Raţiu-Porumbescu – sora compozitorului) reprezentând obiecte care au aparţinut familiei, o atmosferă de epocă, preponderent rustică, proprie mediului în care a trait şi a creat în acest sat întemeietorul muzicii româneşti moderne, Ciprian Porumbescu (1853-1883), sugerându-se relaţiile acestuia cu universul satului, gama de impresii ce şi-au pus amprenta specifică asupra personalităţii şi creaţiei porumbesciene.

La câteva sute de metri de casa memorială, într-o clădire impozantă, monument de arhitectură de secol XVII, fost conac boieresc, se află Muzeul Memorial. Expoziţia memorial-documentară reconstituie viaţa şi activitatea muzicianului, obiectele, partiturile şi scrisorile în manuscris, fotografiile, copiile după documente conturând cu claritate personalitatea muzicianului.

Amplasat în ambianţa unui impresionant parc cu arbori seculari şi cu specii floristice rare, muzeul cuprinde o expoziţie memorială care evocă cu ajutorul unor exponate veritabile (pianul, violoncelul, bagheta si husa viorii lui Ciprian Porumbescu, albumul “votiv” […]

Casa Muzeu “Theodor Pallady” – Bucuresti

Prezentare Casa Muzeu “Theodor Pallady” din Bucuresti:

Muzeul Theodor Pallady adăposteşte colecţia soţilor Serafina şi Gheorghe Răut, în cadrul căreia se evidenţiază câteva remarcabile pânze semnate de Theodor Pallady, precum şi un fond important de peste 800 de desene şi gravuri ale marelui pictor român, reprezentative pentru perioada lui pariziană. Acestea sunt expuse periodic în serii tematice.

Gheorghe Răut, director al filialei Băncii Marmorosch Blank din Paris şi cunoscut colecţionar de artă, a fost prietenul şi admiratorul lui Theodor Pallady, pe care l-a găzduit în locuinţa lui din Place Dauphine nr.12. După întoarcerea artistului în România, Răut i-a păstrat desenele şi picturile din atelier, pe care le-a donat Statului român la sfârşitul anilor ‘60, împreună cu propria colecţie de artă.

Alături de lucrările lui Pallady, colecţia soţilor Răut prezintă pictură europeană din secolele XVI-XIX (franceză – Lubin Baugin, Edmond Aman Jean, Carolus Duran, olandeză – Jan van de Capelle, engleză, spaniolă, românească), sculptură antică greco-romană, egipteană, indiană, dar şi sculptură renascentistă italiană şi franceză, textile, piese de mobilier, ceramică orientală şi alte obiecte de artă decorativă, totul într-un ansamblu complex şi heteroclit. Prin diversitatea ei, colecţia întregeşte […]

Casa Memoriala “G.H. Tattarescu” – Bucuresti

Prezentare Casa Memoriala “G.H. Tattarescu” din Bucuresti:

Muzeul memorial Gh. Tattarescu este găzduit de casa în care a trăit şi creat timp de patru decenii cel care a fost, alături de Th. Aman, întemeietorul Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti.

Casa în care se află muzeul a fost cumpărată de pictor în 1855.

Declarată monument istoric, casa aminteşte de arhitectura vestitelor hanuri ale Bucureştiului de altădată, constituind un colţ caracteristic al vechiului oraş.

Colecţia aflată în muzeu cuprinde tablouri, schiţe, diplome şi medalii, albume şi cărţi de artă ce au aparţinut pictorului.

Gheorghe Tattarescu (1818, Focşani – 1894, Bucureşti) a studiat iniţial cu Nicolaie Teodorescu. S-a format la Roma, sub îndrumarea profesorilor de la Academia San Luca, în spiritul academismului italian şi executând copii după Rafael, Murillo, Salvatore Rosa, Guido Reni.

Tattarescu a participat la Revoluţia de la 1848.

A pictat portretele revoluţionarilor Gh. Magheru, Ştefan Golescu ş.a.m.d, aflaţi în exil, iar în 1851 portretul lui Nicolae Bălcescu (în trei replici aproape identice). Compoziţiile alegorice cu subiect revoluţionar (Renaşterea României, 1849) sau cu subiect patriotic (Unirea Principatelor, 1857) sunt inspirate din ideea eliberării naţionale. În 1860, însărcinat să întocmească un “Album […]

Casa Memoriala “George Bacovia” – Bucuresti

Prezentare Casa Memoriala “George Bacovia” din Bucuresti:

Organizat în casa în care a locuit poetul între anii 1933 – 1957, muzeul a fost inaugurat în 1966. Sunt expuse manuscrise literare, obiecte și documente ce au aparținut poetului George Bacovia (1881 – 1957) și soției sale, Agatha. În holul casei sunt prezentate fotografii de familie, acte personale (diploma de bacalaureat de la liceul din Bacău), cărți din biblioteca personală. Sufrageria, cu mobilier, servicii de ceai, un vechi aparat de radio, toate redau atmosfera în care se primeau oaspeții. Se mai pot vizita camera de lucru a poetului și grădina din jurul casei.

Poetul băcăuan la origini s-a mutat în Capitală în anul 1933, într-o casă construită din banii soţiei sale, Agatha Bacovia. Bacovia a avut câteva slujbe, printre care cea mai bine plătită a fost cea de bibliotecar. Lui Bacovia însă îi plăcea să stea acasă, în camera lui, să scrie, să deseneze sau să cânte. Să ai ocazia să stai în acea cămăruţă este ceva demn de ţinut minte, având în vedere că este o cămăruţă ca oricare alta. E unică probabil prin faptul că acolo […]