bucuresti

Muzeul National de Istorie a Romaniei

Prezentare Muzeul National de Istorie a Romaniei:

Instituţia a apărut în 1970, ca cel dintâi muzeu de arheologie şi istorie din ţară; dintâi – nu într-o perspectivă cronologică, ci sub aspectul reprezentativităţii. În consecinţă, aici au fost aduse cele mai faimoase tezaure, în primul rând cele din metal preţios, în singurul loc public unde securitatea şi vizibilitatea puteau fi asigurate în aceeaşi măsură. De asemenea, o mulţime de alte piese de mare valoare arheologică şi istorică au poposit în expoziţiile Muzeului Naţional, pentru a ilustra mileniile de istorie, ori, pentru mai multă acurateţe, istoria de atunci. Cutremurul din 1977 a adus pagube apreciabile clădirii, dar şi unei mici părţi a patrimoniului, aşa încât expoziţia a trebuit schimbată, aproape complet. Această a doua expoziţie permanentă a MNIR era, încă şi mai mult decât prima, expresia voinţei politice a Partidului Comunist, ca urmare a unei mult mai insistente intruziuni ideologice în creaţia muzeografică. Mai mult, o întreagă secţie a expoziţiei – cu mai multe sãli largi – a fost dedicatã “Tovarãşului” (nomine odiosa…), cel care întruchipa, din ce în ce mai exclusiv, Partidul. Anii 80 […]

Muzeul Aviatiei – Bucuresti

Prezentarea Muzeul Aviatiei din Bucuresti:

La 2 martie 1990 printr-o Hotărâre a Guvernului României, a fost înfiinţat Muzeul Aviaţiei – prestigioasă instituţie de cultură, educaţie patriotică şi propagandă tehnico-ştiinţifică, structură de referinţă a Forţelor Aeriene, punct de atracţie pentru un numeros şi larg public iubitor de cunoaşterea glorioaselor tradiţii ale aripilor româneşti deja centenare.

ISTORIC

Primul care a lansat ideea unui muzeu al aviaţiei române a fost însuşi marele istoric şi om politic Nicolae Iorga. Apoi, după primul război mondial, Liga Naţională Aeronautică a făcut primele demersuri concrete, reuşind să adune într-un punct muzeistic materialul de război capturat de armata română pe timpul ostilităţilor militare. După 1970, graţie eforturilor generalilor Aurel Niculescu şi Gheorghe Zărnescu, aflaţi, în acea vreme, la comanda Aviaţiei Militare, la Boboc şi Mediaş s-au pus bazele viitorului muzeu. Însă, în urma încheierii unui protocol, patrimoniul acestora a trecut în zestrea secţiei de aviaţie a actualului Muzeu Militar Naţional.

După 1989, procesul realizării Muzeului Aviaţiei s-a accelerat. Guvernul României a aprobat, la 2 martie 1990, înfiinţarea instituţiei, însă lucrurile au trenat iar muzeul a funcţionat, mai bine de un an, în corturi, în cadrul Bazei […]

Muzeul National Cotroceni – Bucuresti

Prezentarea Muzeul National Cotroceni din Bucuresti:

Domnitorul Şerban Cantacuzino (1678 – 1688) a ridicat, între 1679 – 1681, la vest de oraşul Bucureşti, cea mai importantă ctitorie a sa, ansamblul Cotroceni. În cadrul acestuia se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“ – asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Argeş – precum şi grandiosul palat domnesc, edificat în spiritul baroc – specific civilizaţiei occidentale europene a acelor vremuri.
Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotroceni cunoaşte câteva momente de referinţă: primul este legat de numele ctitorului Şerban Cantacuzino (1678-1688); al doilea datează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Ştirbei (1849 – 1853,1854 – 1856) care, în 1852, îl reface şi modernizează, înfiinţează gradina de la Cotroceni (una dintre marile grădini ale Capitalei); urmează edificarea palatului princiar (1893 – 1895), de către arhitectul francez Paul Gottereau, dar, din nefericire, datorita rezistenţei scăzute a palatului, după cutremurul din 1977 va urma o nouă etapa, când s-a refacut în mare parte palatul, spre deosebire de construcţiile medievale care au rezistat vitregiilor vremii; tot atunci s-a ridicat şi o aripă nouă, care adăposteşte sediul Preşedinţiei României.
Dacă de-a lungul vremii Cotrocenii au […]

Muzeul National de Istorie Naturala “Ghrigore Antipa” – Bucuresti

Prezentare Muzeul National de Istorie Naturala “Ghrigore Antipa” din Bucuresti:

Muzeul  National de Istorie Naturala „Grigore Antipa” isi are originea in Muzeul National de Istorie Naturala si Antichitati din Bucuresti fondat la3 noiembrie 1834 prin actul 142 semnat de catre principele Alexandru Ghica. Initiativa a apartinut marelui ban Mihalache Ghica, ministru al „Afacerilor Dinlauntru” si fratele principelui domnitor care a fost si primul donator al muzeului.

Adapostit in cladirea Colegiului „Sf. Sava” si condus in perioada 1837-1859 de Carol Wallenstein de Wella, austriac de origine croata, profesor de desen la Colegiu, muzeul a avut initial un rol didactic. Sub coordonarea noului director, taxidermistul italian Carlo Ferreratti (1860-1867) a inceput o perioada de imbogatire a colectiilor atat prin achizitii cat si prin donatii din tara si strainatate. In 1867 a fost numit director profesorul universitar Gregoriu Stefanescu care la cele 4000 de piese zoologice si minerale a adaugat noi colectii de geologie si paleontologie.

In anul 1893, Take Ionescu, ministrul Cultelor si al Instructiunii Publice, l-a numit pe doctorul Grigore Antipa – abia revenit in tara dupa studiile in Germania – in functia de director al Sectiei de Zoologie a Muzeului. Din 1903, Grigore Antipa a […]

Complexul Muzeistic “Manastirea Antim” – Bucuresti

Prezentare Complexul Muzeistic “Manastirea Antim” din Bucuresti:

Muzeistic “Manastirea Antim” este unul din cele mai frumoase monumente de arhitectură din Bucureşti care aparţine prin decoraţie şi concepţie stilului brâncovenesc. K. Storck i-a adaugat frumoase sculpturi din lemn.

Mânăstirea de călugări Antim a fost construită între 1713 – 1715 de către mitropolitul de origine gruzină Antim Ivireanul, pe locul unei vechi biserici din lemn. De altfel iconostasul bisericii şi uşa bogat împodobită sunt atribuite lui Antim Ivireanul. Biserica actuală a mânăstirii poartă hramul “Duminica Tuturor Sfinţilor” şi este construită în stil brâncovenesc, renovată ulterior între 1860-1863 de către arhitectul vienez Schlater. Tot în perioada respectivă sunt executate şi picturile interioare de către Petre Alexandrescu.

De-a lungul existenţei sale mânăstirea a găzduit o şcoală de preoţie (1797-1836), Sfântul Sinod, Seminarul Mitropoliei Ungro-Vlahiei (1836-1840) şi Arhivele Statului (1840-1864).

În incinta mânăstirii a fost construit şi Palatul Sfântului Sinod, care a fost translatat cu 25 m şi rotit 13 grade, ca urmare a unor lucrări în perioada comunistă (1984).

Mânăstirea cuprinde un muzeu dedicat vieţii şi activităţii mitropolitului Antim Ivireanul care a fost canonizat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la […]

Casa Muzeu “Theodor Pallady” – Bucuresti

Prezentare Casa Muzeu “Theodor Pallady” din Bucuresti:

Muzeul Theodor Pallady adăposteşte colecţia soţilor Serafina şi Gheorghe Răut, în cadrul căreia se evidenţiază câteva remarcabile pânze semnate de Theodor Pallady, precum şi un fond important de peste 800 de desene şi gravuri ale marelui pictor român, reprezentative pentru perioada lui pariziană. Acestea sunt expuse periodic în serii tematice.

Gheorghe Răut, director al filialei Băncii Marmorosch Blank din Paris şi cunoscut colecţionar de artă, a fost prietenul şi admiratorul lui Theodor Pallady, pe care l-a găzduit în locuinţa lui din Place Dauphine nr.12. După întoarcerea artistului în România, Răut i-a păstrat desenele şi picturile din atelier, pe care le-a donat Statului român la sfârşitul anilor ‘60, împreună cu propria colecţie de artă.

Alături de lucrările lui Pallady, colecţia soţilor Răut prezintă pictură europeană din secolele XVI-XIX (franceză – Lubin Baugin, Edmond Aman Jean, Carolus Duran, olandeză – Jan van de Capelle, engleză, spaniolă, românească), sculptură antică greco-romană, egipteană, indiană, dar şi sculptură renascentistă italiană şi franceză, textile, piese de mobilier, ceramică orientală şi alte obiecte de artă decorativă, totul într-un ansamblu complex şi heteroclit. Prin diversitatea ei, colecţia întregeşte […]

Casa Memoriala “G.H. Tattarescu” – Bucuresti

Prezentare Casa Memoriala “G.H. Tattarescu” din Bucuresti:

Muzeul memorial Gh. Tattarescu este găzduit de casa în care a trăit şi creat timp de patru decenii cel care a fost, alături de Th. Aman, întemeietorul Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti.

Casa în care se află muzeul a fost cumpărată de pictor în 1855.

Declarată monument istoric, casa aminteşte de arhitectura vestitelor hanuri ale Bucureştiului de altădată, constituind un colţ caracteristic al vechiului oraş.

Colecţia aflată în muzeu cuprinde tablouri, schiţe, diplome şi medalii, albume şi cărţi de artă ce au aparţinut pictorului.

Gheorghe Tattarescu (1818, Focşani – 1894, Bucureşti) a studiat iniţial cu Nicolaie Teodorescu. S-a format la Roma, sub îndrumarea profesorilor de la Academia San Luca, în spiritul academismului italian şi executând copii după Rafael, Murillo, Salvatore Rosa, Guido Reni.

Tattarescu a participat la Revoluţia de la 1848.

A pictat portretele revoluţionarilor Gh. Magheru, Ştefan Golescu ş.a.m.d, aflaţi în exil, iar în 1851 portretul lui Nicolae Bălcescu (în trei replici aproape identice). Compoziţiile alegorice cu subiect revoluţionar (Renaşterea României, 1849) sau cu subiect patriotic (Unirea Principatelor, 1857) sunt inspirate din ideea eliberării naţionale. În 1860, însărcinat să întocmească un “Album […]

Casa Memoriala “Tudor Arghezi” – Bucuresti

Prezentare Casa Memoriala “Tudor Arghezi” din Bucuresti:

Organizată în casa în care a locuit poetul începând cu 1930, colecţia cuprinde mobilier, bibliotecă, tablouri, obiecte de artă, fotografii, documente originale ale poetului Tudor Arghezi (1880-1967). Este o casă cu grădină, cunoscută sub numele de “Mărţişor”, situată pe dealul Piscului, care domină partea de sud-est a oraşului şi unde se afla mormintele soţilor Arghezi.

Conform dorinţei testamentare a poetului, din toamna anului 1974 casa a devenit muzeu memorial. Este compusă din parter şi etaj, însumează 18 camere, plus dependinţe. În camera de lucru a scriitorului se află şi cea mai mare parte a bibliotecii, cuprinzând câteva mii de volume, un aparat de radio din anii ’30, precum şi o masă şi un pat. Deasupra acestuia se vede o mare icoană din lemn, cu o vechime de peste 150 de ani.

Premiat naţional (de două ori), cu Premiul de stat şi cu Premiul Internaţional “Herder”, T. Arghezi s-a afirmat totodată ca virulent pamfletar, fie în publicaţiile întemeiate de el (dintre care “Bilete de papagal” şi-a cucerit un loc aparte în presa epocii), fie în cele la care a colaborat; prozator […]

Casa Memoriala “George Calinescu” – Bucuresti

Prezentare Casa Memoriala “George Calinescu” din Bucuresti:

Casa Memoriala “George Calinescu” este o casa modestă, amplasată dincolo de cartierul Floreasca se remarcă prin gradina în care sunt presărate elemente ale unor vechi construcţii. În frontonul casei este încastrată o icoană a patronului numelui, Sf. Gheorghe. În interior sunt conservate obiectele personale, mobilier, manuscrise, fotografii, documente privitoare la viaţa şi activitatea marelui literat.

Este expusă biblioteca cu cărţile lui Călinescu, mobila stil “Aubusson”, “Empire”, covoare orientale, obiecte de artă din China, icoane pe sticlă de Nicula şi Făgăraţ, tablouri de Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Iosif Iser, Alexandru Ciucurencu. Este în subordinea Muzeului Literaturii Române.

Galerie foto :

Casa Memoriala “George Bacovia” – Bucuresti

Prezentare Casa Memoriala “George Bacovia” din Bucuresti:

Organizat în casa în care a locuit poetul între anii 1933 – 1957, muzeul a fost inaugurat în 1966. Sunt expuse manuscrise literare, obiecte și documente ce au aparținut poetului George Bacovia (1881 – 1957) și soției sale, Agatha. În holul casei sunt prezentate fotografii de familie, acte personale (diploma de bacalaureat de la liceul din Bacău), cărți din biblioteca personală. Sufrageria, cu mobilier, servicii de ceai, un vechi aparat de radio, toate redau atmosfera în care se primeau oaspeții. Se mai pot vizita camera de lucru a poetului și grădina din jurul casei.

Poetul băcăuan la origini s-a mutat în Capitală în anul 1933, într-o casă construită din banii soţiei sale, Agatha Bacovia. Bacovia a avut câteva slujbe, printre care cea mai bine plătită a fost cea de bibliotecar. Lui Bacovia însă îi plăcea să stea acasă, în camera lui, să scrie, să deseneze sau să cânte. Să ai ocazia să stai în acea cămăruţă este ceva demn de ţinut minte, având în vedere că este o cămăruţă ca oricare alta. E unică probabil prin faptul că acolo […]