carte

Casa Memoriala “Mihail Sadoveanu” – Falticeni

Prezentare Casa Memoriala “Mihail Sadoveanu” din Falticeni:

“Casa din deal”, de la nr.68, de pe strada Ion Creangă, a fost construită după planurile lui Mihail Sadoveanu, pe locul cumpărat de la fiica farmacistului Carol Vorel, văduva inginerului Engel care construise drumul de fier Dolhasca Fălticeni. Aici a locuit scriitorul între anii 1909 şi 1918. “Ajuns acasă, nu mă gândesc decât să mă reculeg şi să mă odihnesc”, scria Sadoveanu în 1913.

La “Casa din deal”. Mihail Sadoveanu a scris: “Povestiri de seară” şi “Genoveva din Brabant” în 1910, “Apa morţilor” în 1911, “Un instigator” şi “Bordeienii” în 1912, “privelişti dobrogene” în 1914, “Neamul Şoimăreştilor” în 1915, “44 de zile în Bulgaria” în 1916 şi, în sfârşit, “File însângerate” în 1917. Mihail Sadoveanu însa n-a putut să uite niciodată că în 1897, în ultimul an al gimnaziului, a publicat pentru prima oară, sub pseudonimul “Mihai din Paşcani”, o schiţă intitulată “Domnişoara M. din Fălticeni”, în ziarul umoristic “Dracul” din Bucureşti.

În 1908, când s-a constituit Societatea Scriitorilor din România, Mihail Sadoveanu a fost ales vicepreşedinte, iar în 1910, când la Fălticeni a luat fiinţă Societatea corala “Nicu Gane”, […]

Muzeul Literaturii Romane – Bucuresti

Prezentare Muzeul Literaturii Romane din Bucuresti:

Casa în care se află actualmente Muzeul Literaturii Române a fost construită de marele vornic Alexandru Villara în mahalaua Popa Cosma în 1839 şi dăruită prin foaie de zestre fiicei sale Elena Villara, la căsătoria acesteia cu boierul Scarlat Kretzulescu.

Muzeul deţine un număr de 300.000 de piese, organizate în 250 de colecţii (manuscrise, acte, fotografii originale, artă plastică, obiecte memoriale). Se remarcă următoarele colecţii: carte rară, carte veche românească, manuscrise. Apariţia Muzeului Literaturii Române este strâns legată de crearea, pe lângă Uniunea Scriitorilor a unui fond documentar Eminescu, donat de scriitori, cu ocazia sărbătoririi centenarului naşterii poetului naţional, în 1950.

Ideea înfiinţării unui muzeu de literatură care să-şi asume misiunea de a aduna la un loc, de a cerceta şi de a expune publicului tezaurul manuscriselor literare l-a urmărit mulţi ani pe academicianul Dumitru Panaitescu-Perpessicius. Pornind de la fondul documentar al Uniunii Scriitorilor (din 1950), în colaborare cu personalităţile celebre ale vieţii literare româneşti, printre care: Tudor Vianu, Şerban Cioculescu, Jacques Byck, Tudor Arghezi, Mihai Beniuc, Victor Eftimiu, cu un colectiv restrâns de specialişti, Perpessicius a reuşit sa întemeieze Muzeul Literaturii […]