cultura

Bojdeuca “Ion Creanga” – Iasi

Prezentare Bojdeuca “Ion Creanga” din Iasi:

Bojdeuca “Ion Creangă” Iaşi, primul muzeu memorial literar din România, este unul din cele 12 obiective care compun Muzeul Literaturii Române Iaşi. Surprinzător, aspectul acestui vechi cartier al Iaşului, la distanţă doar de 1 kilometru de Piaţa Unirii (inima oraşului), relieful abrupt (alternanţa deal-vale amintind spaţiul mioritic specific românesc teoretizat şi statuat de poetul şi filosoful român Lucian Blaga) îţi creează impresia că te afli într-un sat depărtat. Aici a locuit Ion Creangă (1837-1889), cel mai mare, mai cunoscut şi mai iubit povestitor român, din anul 1872 şi până la 31 decembrie 1889. Aici s-a cunoscut şi împrietenit cu Mihai Eminescu, aici a scris întreaga sa operă: Poveştile, Povestirile şi Amintirile din copilărie Această casă – numită de Ion Creangă – bojdeucă – pare coborâtă din poveste. Firesc, ea este păstrată şi azi aşa cum arăta în anii 1872-1889. O casă cu două încăperi mici, cu o prispă înspre nord, unde se află şi uşa de intrare şi un cerdac (o logie populară) cu deschidere generoasă spre orizontul dinspre răsărit sprijinit de dealurile Ciric şi Şorogari.

Bojdeuca are patru ferestre […]

Casa memoriala “Otilia Cazimir” – Iasi

Prezentare casa memoriala “Otilia Cazimir” :

Clădirea în care este amenajată casa memorială “Otilia Cazimir” a fost construită în anul 1858. Ca stil arhitectonic, se caracterizează prin discreţie şi simplitate, aceste dominante fiind specifice clasei de mijloc a societăţii româneşti din veacul trecut. În anul 1898, familia viitoarei scriitoare Otilia Cazimir cumpără casa prin licitaţie. De la vârsta de patru ani şi până la sfârşitul vieţii (poeta a decedat în 1967), Otilia Cazimir a locuit numai aici. Casa a fost amenajată ca muzeu în luna iunie 1972. Expoziţia de bază s-a organizat în cele două camere în care poeta îşi primea musafirii şi unde lucra până noaptea târziu. Sunt expuse trei sute de obiecte personale şi manuscrise, fotografii, tablouri, în strânsă legătură cu activitatea Otiliei Cazimir.

Muzeul are angajat un custode care se ocupă de primirea şi îndrumarea vizitatorilor, organizează manifestări culturale legate de personalitatea Otiliei Cazimir şi răspunde de starea de conservare a patrimoniului. Anual, muzeul este vizitat de aproximativ trei mii de persoane. Întrucât Otilia Cazimir a fost şi rămâne scriitoarea rămâne scriitoarea copiilor, majoritatea publicului o formează elevii. De asemenea, păşesc pragul casei […]

Casa “Vasile Pogor” – Iasi

Prezentare casa “Vasile Pogor” din Iasi:

Casa “Vasile Pogor” este sediul muzeului ce are ca obiect literatura română modernă şi contemporană dar cu precădere perioada marilor clasici, a societăţii literare “Junimea”. Clădirea a fost construită în 1850 de către vornicul Vasile Pogor, împreună cu soţia sa Zoe. Această dată este atestată printr-o piatră hexagonală găsită, după săpăturile efectuate în vederea restaurării, pe care se află inscripţia, cu caractere chirilice: “V.Pogor 1850 şi soţia sa Zoe”. Imobilul are un bogat şi lung istoric legat de viaţa culturală a Iaşului fiind loc de întâlnire pentru intelectualitatea oraşului, sediul Societăţii Literare Junimea (1863) şi al Revistei “Convorbiri literare” (1867). Dintre numele de răsunet care au frecventat cercul junimist amintim mai întâi pe cei cinci întemeietori: Titu Maiorescu, Vasile Pogor, P.P. Carp, Th. Rosetti, Iacob Negruzzi, apoi Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Ion Slavici, Vasile Alecsandri, Vasile Conta, A.D.Xenopol, N. Gane ş.a.

Muzeul este inaugurat în 26 decembrie 1972. Clădirea destinată spaţiului muzeal este compusă din douăsprezece încăperi ale expoziţiei permanente şi o clădire anexă, inaugurată în 1994, care protejează intrarea în catacombele Casei “Pogor”, restaurate în perioada […]

Cetatea de Scaun – Suceava

Prezentare Cetatea de Scaun din Suceava:

Cetatea de Scaun Suceava a fost construită în timpul domniei lui Petru I Muşat (1375-1391). Construcţia iniţială era dreptunghiulară, cu latura de sud de 36 m şi cea de est de circa 40 m. La capete şi la mijlocul fiecărei laturi se găseau turnuri de apărare de formă pătrată.

Din ordinul lui Ştefan cel Mare încăperile din interior sunt restaurate şi se adaugă zidul de incintă care înconjoară fortul. Zidul de incintă a fost construit în două etape: în prima etapă, înainte de anul 1476, se construieşte un zid lat de 1,5 m, întărit cu turnuri pătrate, în a doua etapă, înainte de anul 1497, se adaugă la primul zid un al doilea, lat de 2 m, iar turnurile pătrate devin semicirculare.
În interiorul cetăţii se aflau încăperi pentru soldaţi, camere pentru domn şi familia sa, un paraclis, depozite de alimente şi muniţii.Cetatea de la Suceava a fost supusă unor puternice asedii în timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1476,1485,1497), dar nu a putut fi cucerită. În timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lăpuşneanu (1564-1568), din dispoziţia turcilor, Cetatea […]