muzee suceava

Cetatea de Scaun – Suceava

Muzeul Satului Bucovinean – Suceava

Prezentare Muzeul Satului Bucovinean din Suceava:

Muzeul Satului Bucovinean este în curs de amenajare şi este situat în parcul Cetăţii din Suceava. Este alcătuit din case originale, strămutate din diferite zone ale judeţului Suceava şi amplasate într-un cadru natural adecvat. Interiorul acestor case este amenajat tradiţional.
Muzeul Satului Bucovinean îşi propune reprezentarea arhitecturii tradiţionale bucovinene prin conservarea şi valorificarea a peste 80 de obiective specifice (case, anexe gospodăreşti, instalaţii tehnice populare).
Casa Cacica
Casă de locuit din satul Cacica reprezentativă pentru zona etnografică Humor. Structura casei este de tip cameră-tindă-cameră şi cămară sub plecătoare. Obiectivul datează din anul 1900, fiind transferat în muzeu în 2002. Locuinţa este construită din cununi de brad rotunde sau fasonate la două feţe îmbinate la colţuri nemţeşte (tehnică de construcţie), lutuite şi văruite în jurul ancadramentelor. Are ca element decorativ motivul antropomorf (capul de om) la stâlpii de la portiţa gangului şi motivul zoomorf (capul de cal) la capetele căpriorilor.
Casa Volovăţ
Casă de locuit din localitatea Volovăţ, zona etnografică Rădăuţi, de tip cameră-tindă-cameră cu plecătoare pe latura din spate şi cu prispă de lut pe două laturi. Obiectivul datează din a doua jumătate a […]

Observatorul Astronomic – Suceava

Prezentare Observatorul Astronomic din Suceava:

Observatorul Astronomic din Suceava este situat într-o clădire cu arhitectură specifică. Dotat cu aparatură modernă, observatorul sucevean oferă publicului spectacole de planetariu ce prezintă evoluţia diurnă şi nocturnă a stelelor şi planetelor, observaţii astronomice cu telescopul, etc.
Se poate vizualiza aspectul cerului înstelat la data respectivă sau diverse alte teme de astronomie cu ajutorul proiectorului ZKP2 care poate reda: circa 6000 de stele, planete vizibile cu ochiul liber, soarele, luna şi mişcările
acestor astre cereşti.

Galerie foto Observatorul Astronomic din Suceava:

Muzeul de Stiintele Naturii – Suceava

Casa Memoriala „Simeon Florea Marian” – Suceava

Prezentare Casa Memoriala „Simeon Florea Marian” din Suceava:

Casa memorială „Simeon Florea Marian” este situată în municipiul Suceava în casa care a aparţinut marelui folclorist. Reconstituie locul în care a trait şi creat opere de referinţă în etnografie şi folcloristică, printre care: „Nunta la români”, „Înmormântarea la români”, „Sărbătorile la români”, „Ornitologia poporană română”, etc. Aici exista o vastă bibliotecă, publicaţii de specialitate, presă românească din Bucovina, manuscrise de la Simeon Florea Marian încă nepublicate: „Botanica poporală română”, „Mitologia poporului român”, documente personale, fotografii de epocă, scrisori ale unor mari personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti, etc.

Galerie foto Casa Memoriala „Simeon Florea Marian” din Suceava:

Muzeul de arta „Ion Irimescu” – Falticeni

Prezentare Muzeul de arta „Ion Irimescu” din Falticeni:

Muzeul de arta „Ion Irimescu” , constituit din donaţia făcută de artistul Ion Irimescu, găzduieşte cea mai mare colecţie de autor din ţară.
Pe terasa din faţa uşii monumentale Maestrul savurează parfumul îmbătător al teilor înfloriţi şi îşi aminteşte de vremea când …
„Aici era prefectura. Nici nu îndrăzneam să ridic privirea…
Cladirea era pazită. Oameni importanţi, grăbiţi, îi treceau pragul. Era un gard, iar la poartă stătea un jandarm. Unde este acum policlinica era un parc mare. Nu am visat niciodată să fiu eu stapân aici”.

Oricine vine să viziteze colecţia de artă a muzeului rămâne impresionat de frumuseţea clădirii. Curioşi, mulţi vizitatori ar dori să afle istoria acesteia. Cladirea este construită într-un stil arhitectural sobru, eclectic. Povestea ei durează de secole, construcţia fiind începută în 1846.

A fost ridicată din căramidă, pe o temelie solidă. În 1909 i se mai adaugă un cat. Se pare că tot în acel an clădirea a devenit sediul palatului administrativ al judeţului Suceava. Dupa ocupaţia habsburgică, reşedinţa judeţului a devenit pentru o vreme Fălticeniul. În 1923, clădirea devine sediul Prefecturii judeţului Baia, iar între 1950 […]

Muzeul Apelor „Mihai Bacescu” – Falticeni

Prezentare Muzeul Apelor „Mihai Bacescu” din Falticeni:

Bun pedagog, cu dragoste faţă de mediul înconjurător, profesorul emerit Vasile Ciurea, întemeietorul (în 1914) primului muzeu din Fălticeni, a ştiut să transmită elevilor săi o parte din pasiunile sale – respectul pentru natură, pasiunea pentru a colecţiona piese rare, pe care apoi să le poată observa şi studia. Unul dintre elevii profesorului Vasile Ciurea a fost şi academicianul Mihai Băcescu, care nu l-a uitat niciodată pe cel care l-a iniţiat în tainele naturii, dar nu şi-a uitat nici locurile natale.

Astfel, la 17 august 1982, lua fiinţă la Fălticeni, în “semn de iubire şi recunoştinţă” profesorului Vasile Ciurea, Muzeul de Ştiinţe Naturale. “Muzeul este o încununare a activităţii mele de oceanolog – l-am înzestrat cu sute de animale, pe care le-am adus din cele trei oceane. Am vrut astfel să refac vechea colecţie de animale acvatice din vremea care mă leagă de profesorul Ciurea. El este conceput ca un muzeu fără pereche în lume, al apelor. Dar pentru a nu întîrzia bucuria de a dărui oamenilor un obiectiv deosebit, i-am spus muzeu de ştiinţe naturale. Însă structura şi […]

Casa Memoriala „Nicolae Labis” – Malini

Casa Memoriala „Mihail Sadoveanu” – Falticeni

Prezentare Casa Memoriala „Mihail Sadoveanu” din Falticeni:

„Casa din deal”, de la nr.68, de pe strada Ion Creangă, a fost construită după planurile lui Mihail Sadoveanu, pe locul cumpărat de la fiica farmacistului Carol Vorel, văduva inginerului Engel care construise drumul de fier Dolhasca Fălticeni. Aici a locuit scriitorul între anii 1909 şi 1918. „Ajuns acasă, nu mă gândesc decât să mă reculeg şi să mă odihnesc”, scria Sadoveanu în 1913.

La „Casa din deal”. Mihail Sadoveanu a scris: „Povestiri de seară” şi „Genoveva din Brabant” în 1910, „Apa morţilor” în 1911, „Un instigator” şi „Bordeienii” în 1912, „privelişti dobrogene” în 1914, „Neamul Şoimăreştilor” în 1915, „44 de zile în Bulgaria” în 1916 şi, în sfârşit, „File însângerate” în 1917. Mihail Sadoveanu însa n-a putut să uite niciodată că în 1897, în ultimul an al gimnaziului, a publicat pentru prima oară, sub pseudonimul „Mihai din Paşcani”, o schiţă intitulată „Domnişoara M. din Fălticeni”, în ziarul umoristic „Dracul” din Bucureşti.

În 1908, când s-a constituit Societatea Scriitorilor din România, Mihail Sadoveanu a fost ales vicepreşedinte, iar în 1910, când la Fălticeni a luat fiinţă Societatea corala „Nicu Gane”, […]

Casa Memoriala „Eusebiu Camilar” – Udesti